vârî dex - definiţie, sinonime, conjugare
VAR2 s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. – Din fr., engl. var.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VÂRÎ́, vâr, vb. IV. 1. Tranz. A băga, a introduce. ♢ Expr. A-i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinţei, interesului sau plăcerii sale. A-i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat; c) a sugera cuiva ceva. A-şi vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-şi vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-l privesc. A-şi vârî (sau a-i vârî cuiva) minţile în cap = a-şi da bine seama (sau a face să-şi dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminţi sau a se face să se cuminţească. A vârî vrajbă (sau zâzanie, intrigă etc.) = a provoca (cu intenţie) neinţelegeri, ură, intrigi; a învrăjbi. ♦ A înfige, a împlânta. ♦ A investi bani, capital. 2. Tranz. A face (pe cineva) să intre undeva (de bunăvoie sau forţat). ♢ Expr. A vârî pe cineva (de viu) în groapă (sau în mormânt, în pământ) = a) a pricinui moartea cuiva, a omorî pe cineva cu zile; b) a cauza cuiva supărări foarte mari. A vârî (pe cineva) în boală (sau în toate bolile, în sperieţi, în toţi sperieţii, în groază, în răcori) = a speria tare (pe cineva); a îngrozi, a înspăimânta, a înfricoşa. A vârî (pe cineva) la închisoare (sau la puşcărie) = a face să fie închis, întemniţat. 3. Refl. A intra, a se băga în... ♢ Expr. A se vârî sub pielea cuiva = a câştiga (prin mijloace nepermise) încrederea, protecţia sau dragostea cuiva. ♦ Tranz. A face ca cineva să fie angajat sau a angaja într-un serviciu. ♦ A se înghesui. ♢ Expr. A se vârî în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva, manifestând un interes sau o simpatie prea stăruitoare, prea insistentă, agasantă. ♦ A se amesteca între alţii (intervenind într-un sens oarecare). – Din sl. vreti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VÂRÎ́ vâr tranz. 1) (obiecte) A face să intre înăuntru; a băga; a introduce. ♢ A-i ~ cuiva (ceva) pe gât a forţa pe cineva să facă ceva contra voinţei sale. A-i ~ cuiva (ceva) în cap a) a face pe cineva să înţeleagă bine ceva; b) a-i insufla cuiva ceva. A-şi ~ (sau ~ cuiva) minţile în cap a se cuminţi sau a cuminţi pe cineva. 2) (persoane) A face pe cineva să intre undeva benevol sau forţat. 3) (animale) A mâna, a băga înăuntru. ~ vacile în ocol. ♢ ~ pe cineva (de viu) în groapă (în mormânt sau în pământ) a-i amărî viaţa cuiva; a omorî. /<sl. virĕti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VÂRÎ́ mă vâr intranz. A interveni între alţii. ♢ ~ în sufletul cuiva a plictisi pe cineva cu cerinţe insistente. ~ sub pielea cuiva a câştiga susţinerea cuiva prin linguşire. /<sl. virĕti
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

var s.n. – Oxid de calciu. – Megl. var. Sl. varŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 448; Conev 79), de la variti „a coace”, cf. bg., rus. var, pol. var. – Der. vărar, s.m. (muncitor care lucrează cu var; vînzător de var); vărărie, s.f. (loc cu var); varniţă, s.f. (loc cu var, cuptor de var), din sl. varĭnica, cf. bg. varnica; vărnicer, s.m. (vărar); văros, adj. (cu var, cu aspect de var); vărui, vb. (a da cu var); văruială, s.f. (văruit; apă de var).
(Dicţionarul etimologic român)

vîrî (-r, -ît), vb. – A introduce, a băga. Sl. vrĕti „a închide” (Cihac, II, 457; Tiktin), cf. rus. vrytĭ „a introduce”.
(Dicţionarul etimologic român)

VAR s.m. (Fiz.) Unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. român C. Budeanu de la iniţialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)].
(Dicţionar de neologisme)

VAR s. m. unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. (< fr., engl. var)
(Marele dicţionar de neologisme)

VÁRI s. m. cel mai mare dintre lemurieni, cu blană deasă, negru cu alb, în pădurile din nord-estul Madagascarului. (< fr. vari)
(Marele dicţionar de neologisme)

var (fiz.) s. m., pl. vari
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vârî́ vb., ind. prez. 1 sg. vâr, imperf. 3 sg. vârá, conj. prez. 3 sg. şi pl. vâre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VÂRÎ vb. 1. v. băga. 2. a băga, a introduce, a pune. (~ vinul în damigeană, găina în traistă.) 3. a băga, a introduce, a trece. (~ aţa prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se introduce. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. v. înfige. 6. v. îndesa. 7. v. îmbulzi. 8. v. închide. 9. v. amesteca. 10. a se angaja, a se băga, a intra, a se încadra, a se tocmi, (pop.) a se învoi, a merge, a se năimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. şi Bucov.) a se apuca. (S-a ~ argat la un moşier.) 11. v. investi.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A vârî ≠ a scoate
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: va var

Cuvinte se termină cu literele: ri ari