văcărie
VĂCĂRÍE1, văcării, s.f. 1. Cireadă de vaci. 2. Loc îngrădit şi amenajat pentru adăpostirea vacilor. – Vacă + suf. -ărie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VĂCĂRÍE2, văcării, s.f. Meseria de văcar. – Văcar + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VĂCĂRÍ//E ~i f. 1) Ocupaţie de văcar. 2) Loc unde se ţin vacile. /vacă + suf. ~ărie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
văcăríe (cireadă, meserie) s. f., art. văcăría, g.-d. art. văcăríei; (cirezi) pl. văcăríi, art. văcăríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VĂCĂRÍE2, văcării, s.f. Meseria de văcar. – Văcar + suf. -ie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
văcăríe (cireadă, meserie) s. f., art. văcăría, g.-d. art. văcăríei; (cirezi) pl. văcăríi, art. văcăríile
(Dicţionar ortografic al limbii române)