VĂPÁIŢĂ, văpáiţe, s.f. 1. (Pop.) Opaiţ. 2. Făclie de lemn sau de răşină cu care se sperie noaptea peştii, pentru a-i face să fugă spre uneltele de pescuit; văpaie (2). [Pr.: -pa-i-. – Var.: vopáiţă s.f.] – Contaminare între văpaie şi opaiţ(ă).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VĂPĂÍŢ//Ă ~e f. Lampă primitivă constând dintr-un fitil introdus într-un vas umplut cu ulei sau cu untură; opaiţ; poponeţ. /văpaie + suf. ~iţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
văpáiţă s. f. (sil. -pa-i-), g.-d. art. văpáiţei; pl. văpáiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VĂPÁIŢĂ s. v. fachie, opaiţ.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VĂPĂÍŢ//Ă ~e f. Lampă primitivă constând dintr-un fitil introdus într-un vas umplut cu ulei sau cu untură; opaiţ; poponeţ. /văpaie + suf. ~iţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VĂPÁIŢĂ s. v. fachie, opaiţ.
(Dicţionar de sinonime)