vad dex - definiţie, sinonime, conjugare
VAD, vaduri, s.n. 1. Loc situat pe cursul unui râu, unde malul e jos şi apa puţin adâncă, permiţând trecerea prin apă de pe un mal pe altul. ♦ P.gener. Albie, matcă (a unei ape curgătoare). ♦ Canal de irigaţie, jgheab. ♦ Fig. Loc de trecere; drum, cale; p.ext. loc de scăpare, de salvare. 2. Ţărm, mal, liman. 3. Fig. Loc situat in apropierea unei mari căi de comunicaţie, care asigură unui negustor o clientelă numeroasă; p.ext. sursă bună de câştig. – Lat. vadum.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz şi refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ♢ Loc. Adv. Pe văzute = a) în faţa tuturor, în mod deschis; b) cu condiţia de a vedea cu propriii săi ochi. ♢ Expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naşte. (Fam.) Cum te văd şi cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de faţă, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situaţie. 5. Tranz. şi refl. Recipr. A (se) întâlni undeva. ♢ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoşi (sau cu bine)! formulă de salut la despărţire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-şi da seama, a remarca, a constata, a observa. ♢ Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea faţă de ceva neaşteptat. ♦ A lua în consideraţie; a considera, a socoti. ♢ Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calităţile sale (profesionale). 2. Tranz. A înţelege, a pricepe. ♦ A-şi imagina, a-şi închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ♢ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te sileşte..., că, uite, avem oaspeţi. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Cuvînt cu care se atrage atenţia cuiva asupra celor ce urmează. Lat. – videre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VEDEÁ văd 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri etc.) A percepe prin văz. ~ bine. ♢ ~ lumina zilei a se naşte. ~ lumina tiparului a apărea de sub tipar. ~ lumina rampei a juca o piesă în faţa publicului. 2) (persoane) A vizita sau a întâlni. Nu l-am văzut de mult.Să ne vedem sănătoşi formulă de salut la despăr-ţire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etc.) A cerceta cu privirea; a privi. ~ ce se petrece în jur. 4) A fi martor la un eveniment. ~ multe în viaţă. 5) A-şi da seama; a pricepe. ~ că e bolnav. 2. intranz. A avea grijă (de cineva sau de ceva). ~ de casă. /<lat. videre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VEDEÁ se véde intranz. 1) A fi destulă lumină. Aici se vede bine. 2) A se afla (pe neaşteptate) într-o anumită situaţie. S-a văzut scăpat de griji. /<lat. videre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vad (-duri), s.n. – 1. Loc de trecere pe cursul unui rîu. – 2. (Înv.) Port, ambarcader. – 3. Pasaj, loc pe unde se trece. – 4. Loc cu mori, loc bun pentru a amplasa o moară de apă. – 5. Loc bun pentru negoţ, unde există multă concurenţă. Lat. vădum (Puşcariu 1849; REW 9120a), cf. it., sp. vado, prov. guat, fr. gué, cat. guau, port. vao. – Der. vădui, vb. (a trece prin vad); vădărit, s.n. (taxă de trecere); vădar, s.m. (încasator de vădărit); vădos, adj. (care are vad), pe care REW 9120 îl trimite la lat. vadōsus.
(Dicţionarul etimologic român)

vedeá (-văd, văzút), vb. – 1. A percepe cu ajutorul văzului. – 2. A observa, a privi, a recunoaşte. – 3. A vizita, a trata, a frecventa. – 4. A experimenta, a cerceta. – 5. A tatona, a sonda. – 6. A consulta un medic pe pacientul său. – 7. A fi judecată o cauză de către judecător. – 8. A se informa, a ancheta. – 9. A trata, a proba. – 10. A medita, a reflecta, a-şi reaminti. – 11. A considera, a aprecia, a estima. – 12. A îngriji. – 13. (Cu prep. de) A se ocupa de, a nu se interesa decît de. – 14. (Arg.) A avea bani. – 15. (Refl.) A fi vizibil. – 16. (Refl.) A avea lumină, a fi ziuă. – 17. (Refl.) A se manifesta, a-şi face apariţia. – 18. (Refl.) A se afla, a se întîlni. – Mr. ved, vidzui, vidzută, videare; megl. ved, vizui, vizut; istr. vedu, vezut. Lat. vĭdēre (Puşcariu 1850; REW 9391), cf. vegl. vedar, it. vedere, prov. vezer, fr. voir, cat. veer, sp., port. ver. La pers. I văd, se zice şi văz, prin analogie cu tu vezi, cf. crede, cădea etc. Expresia văzînd şi făcînd pare traducea ngr. βλέποντας ϰαì ϰάνοντας. Der. văz, s.n. (organul vederii); vază, s.f. (vedere; consideraţie, reputaţie); văzător, adj. (care vede); atotvăzător, adj. (care vede tot, atribut al divinităţii); nevăzut, adj. (invizibil); vedeală s.f. (vedere; publicitate), cu suf. -eală, ca ivealăivi, socotealăsocoti etc., poate cu influenţa sl. vidĕlo „lumina zilei” (Tiktin); vedera, vb. refl. (Trans., a lumina); vedere, s.f. (percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vizită; întrevedere; vizita unui holtei la casa fetei cu care vrea să se însoare; peisaj, panoramă; viziune, intenţie, proiect; concepţie, idee); vederos, adj. (arătos; considerabil, important, distins); revedea, vb. (a vedea din nou; a revizui), var. rară revedui, din fr. revoir şi var. din germ. revidieren; revizui, vb. (a revedea, a cerceta din nou); revizor, s.m., din fr. réviseur; prevedea, vb. (a transpărea), probabil de la un lat. popular pervĭdēre (Drăganu, Dacor., V, 370); prevedea, vb., din fr. prévoir; prevăzător, adj. (prudent, precaut; econom); neprevăzător, adj. (imprudent); neprevăzut, adj. (imprevizibil); străvedea, vb. (a transpărea; a vedea în zare); străvăzător, adj. (transparent); întrevedea, vb. (a se zări; refl., a se întîlni, a vea o întrevedere), din fr. entrevoir.
(Dicţionarul etimologic român)

a aştepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

vad s. n., pl. váduri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vedeá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéţi; conj. prez. 3 sg. şi pl. vádă; ger. văzând; part. văzút
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
GUVIDIE DE VÁD s. v. glăvoacă.
(Dicţionar de sinonime)

PORCUŞOR-DE-VÁD s. v. glăvoacă.
(Dicţionar de sinonime)

VAD s. v. albie, curs, matcă, (pop.) făgaş, pat, (înv. şi reg.) scursură, (reg.) vale, (înv.) scafă. (A trecut uşor ~ul râului.)
(Dicţionar de sinonime)

VAD s. v. copcă, liman, litoral, mal, margine, ochi, ţărm.
(Dicţionar de sinonime)

VEDEÁ vb. 1. a observa, a zări, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont?) 2. v. zări. 3. v. cuprinde. 4. a privi, a se uita, (Olt. şi Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. v. viziona. 6. v. apărea. 7. v. întâlni. 8. v. revedea. 9. v. observa. 10. v. cunoaşte. 11. v. vizita. 12. v. constata. 13. v. pomeni. 14. v. apuca. 15. v. îngriji. 16. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 17. v. căuta. 18. a îngriji, (înv. şi reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 19. a căuta, a încerca. (~ dacă poţi să dezlegi problema.) 20. a cerceta, a examina. (Trebuie să ~ cum stau lucrurile.) 21. v. documenta. 22. v. considera. 23. a se considera, a se crede, a se închipui, a se socoti, (pop.) a se ţine. (Se ~ inteligent.) 24. v. concepe. 25. v. imagina. 26. a (se) visa. (Se şi ~ în fruntea unui regiment.) 27. v. obţine. 28. v. primi.
(Dicţionar de sinonime)

VEDEÁ vb. v. cunoaşte, obţine, pedepsi, pricepe, realiza, stăpâni, şti.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se vedea ≠ a se pierde
(Dicţionar de antonime)

A vedea ≠ a orbi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: va

Cuvinte se termină cu literele: ad