vagant dex - definiţie, sinonime, conjugare

vagant

VAGÁNT, vaganţi, s.m. Poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VAGÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care umblă din loc în loc; rătăcitor, nestatornic, fără domiciliu. [Cf. germ. vagant, lat. vagans].
(Dicţionar de neologisme)

VAGÁNT s. m. poet medieval de limbă latină, rătăcitor, nestatornic. (< fr. vagant)
(Marele dicţionar de neologisme)

vagánt adj. m., pl. vagánţi; f. sg. vagántă, pl. vagánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: va vag vaga vagan

Cuvinte se termină cu literele: nt ant gant agant