valoare
[Sinonime]
VALOÁRE, valori, s.f. I. 1. Însuşire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităţilor sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen etc.; importanţă, însemnătate, preţ, merit. ♢ Loc. adj. De valoare = a) (despre lucruri) pretios, scump, de preţ; valoros; b) (despre oameni) important, merituos; cu autoritate; valoros. ♢ Expr. A scoate (sau a pune) în valoare = a arăta, a demonstra importanţa, calităţile esenţiale ale unei fiinţe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate în relief, a sublinia. ♦ (Concr.) Ceea ce este important, valoros, vrednic de apreciere, de stimă (din punct de vedere material, social, moral etc.). ♦ (Concr.) Persoană vrednică de stimă, cu însuşiri deosebite. 2. Eficacitate, putere. Valoare nutritivă. II. 1. (Ec. pol.) Muncă socială necesară pentru producerea unei mărfi şi materializată în marfă. ♢ Valoare de întrebuinţare = proprietate a unui lucru de a satisface o anumită necesitate a omului sau a societăţii. Valoare de schimb = raport, proporţie în care o anumită cantitate de marfă de un anumit fel se schimbă cu o cantitate de marfă de alt fel. 2. (Concr.) Marfă. 3. (Comerţ, Fin.) Exprimare în bani a costului unei mărfi sau a unei acţiuni, a unui cec etc. ♢ Valoare comercială (sau de circulaţie) = echivalent în bani al unui bun sau al unei mărfi pe piaţă; curs. ♦ Înscris (cec1, cambie, obligaţiune etc.) reprezentând un drept în bani sau în bunuri de altă natură. ♢ Valoare mobiliară = înscris reprezentând un drept asupra unor bunuri mobiliare (marfă, bani etc.). Valoare imobiliară = înscris reprezentând un drept asupra unor bunuri imobiliare (clădiri, pământ etc.). ♦ Rentabilitate, productivitate. 4. (Mat., Fiz.) Mărime matematică asociată unei mărimi fizice (după un anumit procedeu de măsurare), permiţând compararea mărimii cu altele de aceeaşi natură. ♢ Valoare absolută = valoarea unei expresii matematice când nu se ţine seamă de semnul (+ sau) pe care îl are. ♦ Rezultat al unui calcul, al unei operaţii matematice etc. 5. (Muz.) Durata absolută sau relativă a unei note sau a unei pauze. 6. Efect obţinut în pictură prin alăturarea a două nuanţe diferite ale unui ton. 7. Sens, nuanţă de sens a unui cuvânt. – Din fr. valeur, lat. valor, -oris.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
valoáre (-óri), s.f. – Importanţă, preţ, merit. Fr. valeur. – Der. valora, vb. (a preţui); valoriza, vb. (a da o anumită valoare); valorifica, vb. (a valoriza); valoros, adj., din fr. valeureux; devaloriza, vb., din fr. dévaloriser; valută, s.f. (deviză), din it. valuta; valutar, adj. (referitor la valută).
(Dicţionarul etimologic român)
VALOÁRE s.f. I. 1. Expresie a muncii umane materializată într-o marfă. ♦ Categorie economică proprie economiei bazată pe producţia de mărfuri. 2. Sumă de bani care reprezintă echivalentul preţului unei mărfi, unui cec, al unei acţiuni etc. ♦ Rentabilitate, productivitate. 3. Mărime matematică asociată unei mărimi fizice, potrivit unui anumit procedeu. 4. Durata unui sunet muzical. 5. Sensul sau folosirea gramaticală a unui cuvânt. 6. (Pict.) Intensitatea unei culori. II. 1. Ansamblul calităţilor care fac un lucru bun, căutat, apreciat; însemnătate, importanţă, preţ. 2. Suma însuşirilor pozitive ale unui om; (concr.) om care întruneşte calităţi deosebite. [Gen. -orii. / < fr. valeur, it. valore < lat. valor].
(Dicţionar de neologisme)
VALOÁRE s. f. 1. însuşire a unor obiecte, fenomene, fapte, idei de a corespunde trebuinţelor sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen etc.; însemnătate, preţ, merit. o judecată de ~ = judecată care enunţă o apreciere; a pune în ~ = a demonstra calităţile esenţiale ale unei fiinţe, ale unui lucru etc.; a valorifica. ♢ (concr.) ceea ce este important, valoros; om care întruneşte calităţi deosebite. 2. eficiacitate, putere. 3. atribut al produselor-marfă, respectiv al bunurilor care sunt produs al muncii, satisfac o anumită trebuinţă sau sunt destinate schimbului, reprezentând munca socială necesară pentru producerea lor. ♢ (ec.) ă mărfii = muncă materializată în marfă, exprimând raporturi sociale între oameni. 4. mărime în bani reprezentând echivalentul preţului unei mărfi, al unui cec, al unei acţiuni etc. ♢ înscris (cec, cambie, obligaţiune) reprezentând un drept în bani. ♢ rentabilitate, productivitate. 5. mărime matematică asociată unei mărimi fizice, după un anumit procedeu, care permite compararea mărimii cu altele de aceeaşi natură. 6. durata unei note muzicale sau a unei pauze. 7. sens sau nuanţă de sens a unui cuvânt. 8. (pict.) intensitate a unei culori. (< fr. valeur, lat. valor)
(Marele dicţionar de neologisme)
cârpă de valoare expr. (intl.) pânză. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
valoáre s. f., g.-d. art. valórii; pl. valóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VALOÁRE s. 1. (MAT.) (înv.) preţ. (Cifra O nu are adesea nici o ~.) 2. (MAT.) valoare absolută modul. 3. v. preţ. 4. v. curs. 5. v. bun. 6. v. putere. 7. putere, valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 8. v. sens. 9. eficacitate, putere. (~ nutritivă.) 10. calitate, însuşire. (~ deosebită a unui produs de artă.) 11. v. nivel. 12. v. capacitate. 13. merit, (înv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 14. v. importanţă. 15. v. însemnătate. 16. v. seriozitate. 17. importanţă, însemnătate, (fig.) preţ. (~ cuvântului scris.) 18. importanţă, însemnătate, semnificaţie, sens, (fig.) preţ. (~ actului Unirii.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Valoare ≠ nonvaloare
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
valoáre (-óri), s.f. – Importanţă, preţ, merit. Fr. valeur. – Der. valora, vb. (a preţui); valoriza, vb. (a da o anumită valoare); valorifica, vb. (a valoriza); valoros, adj., din fr. valeureux; devaloriza, vb., din fr. dévaloriser; valută, s.f. (deviză), din it. valuta; valutar, adj. (referitor la valută).
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar de neologisme)
VALOÁRE s. f. 1. însuşire a unor obiecte, fenomene, fapte, idei de a corespunde trebuinţelor sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor care dau preţ unui obiect, unei fiinţe, unui fenomen etc.; însemnătate, preţ, merit. o judecată de ~ = judecată care enunţă o apreciere; a pune în ~ = a demonstra calităţile esenţiale ale unei fiinţe, ale unui lucru etc.; a valorifica. ♢ (concr.) ceea ce este important, valoros; om care întruneşte calităţi deosebite. 2. eficiacitate, putere. 3. atribut al produselor-marfă, respectiv al bunurilor care sunt produs al muncii, satisfac o anumită trebuinţă sau sunt destinate schimbului, reprezentând munca socială necesară pentru producerea lor. ♢ (ec.) ă mărfii = muncă materializată în marfă, exprimând raporturi sociale între oameni. 4. mărime în bani reprezentând echivalentul preţului unei mărfi, al unui cec, al unei acţiuni etc. ♢ înscris (cec, cambie, obligaţiune) reprezentând un drept în bani. ♢ rentabilitate, productivitate. 5. mărime matematică asociată unei mărimi fizice, după un anumit procedeu, care permite compararea mărimii cu altele de aceeaşi natură. 6. durata unei note muzicale sau a unei pauze. 7. sens sau nuanţă de sens a unui cuvânt. 8. (pict.) intensitate a unei culori. (< fr. valeur, lat. valor)
(Marele dicţionar de neologisme)
cârpă de valoare expr. (intl.) pânză. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
valoáre s. f., g.-d. art. valórii; pl. valóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VALOÁRE s. 1. (MAT.) (înv.) preţ. (Cifra O nu are adesea nici o ~.) 2. (MAT.) valoare absolută modul. 3. v. preţ. 4. v. curs. 5. v. bun. 6. v. putere. 7. putere, valabilitate. (Actul acesta are ~ de lege.) 8. v. sens. 9. eficacitate, putere. (~ nutritivă.) 10. calitate, însuşire. (~ deosebită a unui produs de artă.) 11. v. nivel. 12. v. capacitate. 13. merit, (înv.) vrednicie. (Lipsit de orice ~.) 14. v. importanţă. 15. v. însemnătate. 16. v. seriozitate. 17. importanţă, însemnătate, (fig.) preţ. (~ cuvântului scris.) 18. importanţă, însemnătate, semnificaţie, sens, (fig.) preţ. (~ actului Unirii.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Valoare ≠ nonvaloare
(Dicţionar de antonime)