varză dex - definiţie, sinonime, conjugare

varză

[Sinonime]
VÁRZĂ, verze, s.f. Plantă legumicolă bienală din familia cruciferelor, cu frunze mari, groase şi ondulate, care se învelesc unele pe altele formând o căpăţână compactă, folosită în alimentaţie (Brassica oleracea); p. ext. mâncare preparată din frunzele acestei plante. ♢ Varză de Bruxelles = varietate de varză cu tulpina înaltă, cu căpăţâna mică, de la care se consumă mugurii formaţi la subsuoara frunzelor (Brassica oleracea gemmifera). Varză creaţă = varietate de varză cu frunzele încreţite şi cu căpăţâna afânată (Brassica oleracea sabauda). Varză roşie = varietate de varză cu frunzele roşii-violete, care se consumă ca salată (Brassica oleracea rubara). ♢ Expr. (Fam.) A face o varză = a încurca lucrurile, a nu face nici o ispravă. A (se) face (sau a ajunge, a fi etc.) varză = (mai ales despre cărţi şi caiete) a (se) distruge, a (se) degrada, a (se) zdrenţui. – Lat. vir(i)dia verdeţuri.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VÁRZĂ vérze f. Plantă legumicolă ale cărei frunze mari, groase, ondulate sunt înfăşurate strâns unele peste altele, formând o căpăţână compactă folosită în alimentaţie. ♢ Varză roşie specie de varză având frunzele de culoare roşie-violetă. Varză creaţă specie de varză având frunzele încreţite. A împăca şi capra şi varza a împăca două persoane cu interese şi dorinţe contrare. [G.-D. verzei] /<lat. virdia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

várză (vérze), s.f. – 1. (Înv.) Verdeaţă, zarzavat. – 2. Plantă leguminoasă din familia cruciferelor. – 3. (Arg.) Tutun. – Mr. vearză „verdeaţă”, verza „varză”, megl. vęrdză, istr. vęrzę. Lat. *vĭrdia, în loc de vĭrĭdia (Diez, I, 442; Koerting 10216; Şeineanu, Semasiol., 198; Puşcariu 1863; REW 9367), cf. it. sverza (mil., ven. verza, calabr. verdza), sp. berza, port. verça. Der. vărzare (mr. virdzare), s.f. (Mold., plăcintă cu varză şi ceapă), pe care Pascu, I, 183, îl crede der. de la un lat. *vĭrdiaria; vărzui, vb. (a agita, a rupe, a distruge; a furnica, a mişuna), în Olt. şi Trans., pentru al cărui semantism cf. foaie „frunză” › a foi „a mişuna”; spală-varză, s.f. (poltron, laş, fricos). – Din rom. pare să provină sb. vrza, vrzina (Candrea, Elementele, 406).
(Dicţionarul etimologic român)

a ajunge varză expr. 1. a se degrada, a se zdrenţui 2. (tox.) a ajunge dependent de droguri 3. (tox.) a avea o stare euforică provocată de consumul de droguri (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

búha-vérzei s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

plóşniţa vérzei s. f. + s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

múscă de várză s. f. + prep. + s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

flúture de várză s. m. + prep. + s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

várză s. f., g.-d. art. vérzei; pl. vérze
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VARZĂ-DE-STÂNCĂ s. v. rujă, urechelniţă.
(Dicţionar de sinonime)

VARZĂ NEMŢEÁSCĂ s. v. varză creaţă.
(Dicţionar de sinonime)

VÁRZĂ s. (BOT.) 1. (Brassica oleracea) (Mold., Bucov., Transilv. şi Maram.) curechi. 2. varză creaţă (Brassica oleracea sabauda) = (reg.) chel, varză nemţească; varză de Bruxelles (Brassica oleracea gemmifera) (reg.) verzişoare (pl.).
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: va var varz

Cuvinte se termină cu literele: za rza arza