vedere dex - definiţie, sinonime, conjugare
VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz şi refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ♢ Loc. Adv. Pe văzute = a) în faţa tuturor, în mod deschis; b) cu condiţia de a vedea cu propriii săi ochi. ♢ Expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naşte. (Fam.) Cum te văd şi cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de faţă, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situaţie. 5. Tranz. şi refl. Recipr. A (se) întâlni undeva. ♢ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoşi (sau cu bine)! formulă de salut la despărţire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-şi da seama, a remarca, a constata, a observa. ♢ Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea faţă de ceva neaşteptat. ♦ A lua în consideraţie; a considera, a socoti. ♢ Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calităţile sale (profesionale). 2. Tranz. A înţelege, a pricepe. ♦ A-şi imagina, a-şi închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ♢ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te sileşte..., că, uite, avem oaspeţi. ♦ (Cu valoare de interjecţie) Cuvînt cu care se atrage atenţia cuiva asupra celor ce urmează. Lat. – videre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ Loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a-l fi cunoscut personal; b) la repezeală. ♢ Loc. prep. În vederea... = în scopul..., pentru... ♢ Expr. A avea pe cineva în vedere = a se interesa de aproape de cineva, a avea grijă (de cineva), a ţine în evidenţă pentru un anumit scop. A avea ceva în vedere = a avea o intenţie, a-şi face un plan, a urmări realizarea unui scop. A pune (cuiva ceva) în vedere = a face cunoscut, a comunica cuiva o hotărâre; a avertiza. A trece cu vederea = a nu ţine seamă, a nu lua în seamă; a scuza cuiva o greşeală; a omite. (Reg.) La bună vedere! formulă de salut la despărţire. ♦ (Pop.) Întâlnire (pusă la cale de părinţi sau de peţitori) între două persoane de sex opus, pentru mijlocirea unei căsătorii. 2. Simţul văzului; ochii. ♢ Expr. A avea vederea scurtă sau a fi scurt de vedere = a fi miop. 3. Înfăţişare, chip, aspect. 4. Privelişte, peisaj. ♦ Fotografie înfăţişînd un peisaj; carte poştală ilustrată. II. (Mai ales la pl.) Părere, idee, concepţie, convingere. – V. vedea.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VEDEÁ văd 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri etc.) A percepe prin văz. ~ bine. ♢ ~ lumina zilei a se naşte. ~ lumina tiparului a apărea de sub tipar. ~ lumina rampei a juca o piesă în faţa publicului. 2) (persoane) A vizita sau a întâlni. Nu l-am văzut de mult.Să ne vedem sănătoşi formulă de salut la despăr-ţire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etc.) A cerceta cu privirea; a privi. ~ ce se petrece în jur. 4) A fi martor la un eveniment. ~ multe în viaţă. 5) A-şi da seama; a pricepe. ~ că e bolnav. 2. intranz. A avea grijă (de cineva sau de ceva). ~ de casă. /<lat. videre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VEDEÁ se véde intranz. 1) A fi destulă lumină. Aici se vede bine. 2) A se afla (pe neaşteptate) într-o anumită situaţie. S-a văzut scăpat de griji. /<lat. videre
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VEDÉR//E ~i f. 1) Însuşire a organismului viu de a vedea; văz. ♢ Din ~ a) numai din văzute; superficial; b) în fugă; în grabă; în treacăt. La ~ a) în văzul lumii; deschis; b) la exterior; la înfăţişare. De la prima ~ de la început; de la prima cunoştinţă. În ~ea în scopul. A-şi pierde ~ea (sau ~ile) a înceta să mai vadă. A avea ~ea scurtă a fi miop. A scoate la ~ a scoate să fie văzut; a expune. A cunoaşte (sau a şti) pe cineva numai din ~ a cunoaşte (a şti) doar la înfăţişare. A avea pe cineva (sau ceva) în ~ a) a se referi la cineva sau la ceva; b) a ţine cont de cineva sau ceva; c) a avea grijă de cineva sau ceva. A scăpa din ~ a uita neintenţionat. A pune cuiva în ~ a avertiza pe cineva. A trece cu ~ea a nu băga de seamă; a nu lua în consideraţie. 2) Organ-pereche al văzului situat pe partea din faţă a capului; ochi. ♢ A-i lua (sau fura) cuiva ~ile (sau ochii) a orbi pe cineva; a face să nu mai vadă. A pierde pe cineva (sau ceva) din ~ (sau din ochi) a) a înceta de a mai vedea pe cineva sau ceva din cauza îndepărtării; b) a nu mai şti de existenţa cuiva sau a ceva. 3) Aspect sub care se înfăţişează cineva; înfăţişare. 4) Aspect al unui colţ din natură, privit dintr-un anumit punct de vedere; privelişte. 5) Carte poştală care reprezintă un astfel de loc. 6) mai ales la pl. Ansamblu de idei ce stau la baza interpretării generale a unui obiect sau fenomen; concepţie. [G.-D. vederii] /v. a vedea
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vedeá (-văd, văzút), vb. – 1. A percepe cu ajutorul văzului. – 2. A observa, a privi, a recunoaşte. – 3. A vizita, a trata, a frecventa. – 4. A experimenta, a cerceta. – 5. A tatona, a sonda. – 6. A consulta un medic pe pacientul său. – 7. A fi judecată o cauză de către judecător. – 8. A se informa, a ancheta. – 9. A trata, a proba. – 10. A medita, a reflecta, a-şi reaminti. – 11. A considera, a aprecia, a estima. – 12. A îngriji. – 13. (Cu prep. de) A se ocupa de, a nu se interesa decît de. – 14. (Arg.) A avea bani. – 15. (Refl.) A fi vizibil. – 16. (Refl.) A avea lumină, a fi ziuă. – 17. (Refl.) A se manifesta, a-şi face apariţia. – 18. (Refl.) A se afla, a se întîlni. – Mr. ved, vidzui, vidzută, videare; megl. ved, vizui, vizut; istr. vedu, vezut. Lat. vĭdēre (Puşcariu 1850; REW 9391), cf. vegl. vedar, it. vedere, prov. vezer, fr. voir, cat. veer, sp., port. ver. La pers. I văd, se zice şi văz, prin analogie cu tu vezi, cf. crede, cădea etc. Expresia văzînd şi făcînd pare traducea ngr. βλέποντας ϰαì ϰάνοντας. Der. văz, s.n. (organul vederii); vază, s.f. (vedere; consideraţie, reputaţie); văzător, adj. (care vede); atotvăzător, adj. (care vede tot, atribut al divinităţii); nevăzut, adj. (invizibil); vedeală s.f. (vedere; publicitate), cu suf. -eală, ca ivealăivi, socotealăsocoti etc., poate cu influenţa sl. vidĕlo „lumina zilei” (Tiktin); vedera, vb. refl. (Trans., a lumina); vedere, s.f. (percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vizită; întrevedere; vizita unui holtei la casa fetei cu care vrea să se însoare; peisaj, panoramă; viziune, intenţie, proiect; concepţie, idee); vederos, adj. (arătos; considerabil, important, distins); revedea, vb. (a vedea din nou; a revizui), var. rară revedui, din fr. revoir şi var. din germ. revidieren; revizui, vb. (a revedea, a cerceta din nou); revizor, s.m., din fr. réviseur; prevedea, vb. (a transpărea), probabil de la un lat. popular pervĭdēre (Drăganu, Dacor., V, 370); prevedea, vb., din fr. prévoir; prevăzător, adj. (prudent, precaut; econom); neprevăzător, adj. (imprudent); neprevăzut, adj. (imprevizibil); străvedea, vb. (a transpărea; a vedea în zare); străvăzător, adj. (transparent); întrevedea, vb. (a se zări; refl., a se întîlni, a vea o întrevedere), din fr. entrevoir.
(Dicţionarul etimologic român)

a aştepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

vedeá vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéţi; conj. prez. 3 sg. şi pl. vádă; ger. văzând; part. văzút
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vedére s. f., g.-d. art. vedérii; (ilustrate, păreri) pl. vedéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VEDEÁ vb. 1. a observa, a zări, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont?) 2. v. zări. 3. v. cuprinde. 4. a privi, a se uita, (Olt. şi Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. v. viziona. 6. v. apărea. 7. v. întâlni. 8. v. revedea. 9. v. observa. 10. v. cunoaşte. 11. v. vizita. 12. v. constata. 13. v. pomeni. 14. v. apuca. 15. v. îngriji. 16. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 17. v. căuta. 18. a îngriji, (înv. şi reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 19. a căuta, a încerca. (~ dacă poţi să dezlegi problema.) 20. a cerceta, a examina. (Trebuie să ~ cum stau lucrurile.) 21. v. documenta. 22. v. considera. 23. a se considera, a se crede, a se închipui, a se socoti, (pop.) a se ţine. (Se ~ inteligent.) 24. v. concepe. 25. v. imagina. 26. a (se) visa. (Se şi ~ în fruntea unui regiment.) 27. v. obţine. 28. v. primi.
(Dicţionar de sinonime)

VEDEÁ vb. v. cunoaşte, obţine, pedepsi, pricepe, realiza, stăpâni, şti.
(Dicţionar de sinonime)

VEDERE SCÚRTĂ s. v. miopie, miopism.
(Dicţionar de sinonime)

VEDÉRE s. 1. v. vizibilitate. 2. ochi, văz, (înv. şi reg.) văzut, (înv.) vază, vedeală, vedenie. (Are o ~ ageră.) 3. aspect, chip, făptură, înfăţişare. (Frumos la ~.) 4. v. perspectivă. 5. cadru, peisaj, v. privelişte. 6. ilustrată. (I-a trimis o ~ de la mare.) 7. v. concepţie. 8. intenţie, proiect. (Ce ai în ~?)
(Dicţionar de sinonime)

VEDÉRE s. v. aer, apariţie, arătare, aspect, chip, duh, expresie, fantasmă, fantomă, faţă, figură, fizionomie, halucinaţie, înfăţişare, întâlnire, întrevedere, înţelegere, lumină, lumânare, mină, nălucă, nălucire, năzăreală, năzărire, obraz, pătrundere, pricepere, privire, pupilă, spectru, spirit, stafie, strălucire, strigoi, umbră, vedenie, vizită, viziune.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se vedea ≠ a se pierde
(Dicţionar de antonime)

A vedea ≠ a orbi
(Dicţionar de antonime)

Vederenevedere
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve ved vede veder

Cuvinte se termină cu literele: re ere dere edere