vedic

VÉDIC, -Ă, vedici, -ce, adj. referitor la vede, al vedelor. – Din fr. védique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VÉDI//C ~că (~ci, ~ce) Care se referă la Vede; care aparţine Vedelor. /<fr. vedique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VÉDIC, -Ă adj. Referitor la cărţile de imnuri religioase indice, numite Vede. [< fr. védique, cf. Veda – numele cărţilor sfinte ale brahmanilor].
(Dicţionar de neologisme)

VEDÍC, -Ă adj. referitor la Vede, al Vedelor. o limbă ~ă (şi s. f.) = forma arhaică a sanscritei, în care sunt scrise Vedele; religie ~ă = religie antică indiană, anterioară brahmanismului, bazată pe Vede. (< fr. védique)
(Marele dicţionar de neologisme)

védic adj. m., pl. védici; f. sg. védică, pl. védice
(Dicţionar ortografic al limbii române)