vehiculare dex - definiţie, sinonime, conjugare
VEHICULÁ, vehiculez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să circule, a difuza, a transmite, a răspândi; – Din fr. véhiculer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VEHICUL//Á ~éz tranz. A pune în circulaţie; a face să circule. /<fr. véhiculer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VEHICULÁ vb. I. tr. A transmite, a difuza, a face să circule. [< fr. véhiculer].
(Dicţionar de neologisme)

VEHICULÁRE s.f. Acţiunea de a vehicula şi rezultatul ei. [< vehicula].
(Dicţionar de neologisme)

VEHICULÁR, -Ă adj. Referitor la vehicule. [Cf. fr. véhiculaire].
(Dicţionar de neologisme)

VEHICULÁ vb. tr. a transmite, a difuza, a face să circule. (< fr. véhiculer)
(Marele dicţionar de neologisme)

VEHICULÁR, -Ă adj. referitor la vehicule. o limbă ~ă = limbă care serveşte comunicării între popoare cu limbi materne diferite, pe un anumit teritoriu. (< fr. véhiculaire)
(Marele dicţionar de neologisme)

vehiculá vb., ind. prez. 1 sg. vehiculéz, 3 sg. şi pl. vehiculeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vehiculáre s. f., pl. vehiculări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vehiculár adj. m., pl. vehiculári; f. sg. vehiculáră, pl. vehiculáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VEHICULÁ vb. v. difuza, duce, împrăştia, întinde, lăţi, propaga, răspândi, transmite.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve veh vehi vehic vehicu

Cuvinte se termină cu literele: re are lare ulare culare