verbină dex - definiţie, sinonime, conjugare

verbină

[Sinonime]
VERBÍNĂ, verbine, s.f. Numele mai multor specii şi varietăţi de plante erbacee decorative cu frunze dinţate, ascuţite la vârf şi acoperite cu peri, cu flori roşii, albe, purpurii sau liliachii; vervenă (Verbena); plantă aparţinând uneia dintre aceste specii sau varietăţi. – Din lat. verbena.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VERBÍN//Ă ~e f. Plantă erbacee decorativă anuală, cu frunze dinţate şi cu flori roşii, albe sau liliachii, cultivată pentru mirosul ei plăcut. [G.-D. verbinei; Var. vervenă] /<lat. verbena
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

verbínă (-ne), s.f. – Vervenă, plantă. – Mr. virghină. Lat. verbena (sec. XIX). – Der. directă din lat. (Pascu, I, 98; REW 9219) este indoielnică şi mai mult cea din bg. vărbina (Conev 43). Este dubletul lui vervenă, s.f., din fr. verveine.
(Dicţionarul etimologic român)

VERBÍNĂ s.f. Plantă erbacee cu frunze dinţate, ascuţite la vârf şi cu flori roşii, albe, purpurii sau liliachii, plăcut mirositoare; vervenă. [Var. verbenă s.f. / < lat., it. verbena, cf. fr. verveine].
(Dicţionar de neologisme)

VERBÍNĂ/VERVÉNĂ s. f. plantă erbacee cu frunze dinţate, ascuţite la vârf şi cu flori roşii, albe, purpurii sau liliachii, plăcut mirositoare. (< lat. verbena, fr. verveine)
(Marele dicţionar de neologisme)

verbínă/vervénă s. f., g.-d. art. verbínei/vervénei; pl. verbíne/vervéne
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VERBÍNĂ s. (BOT.) 1. (Verbena) urzicuţă, (franţuzism) vervenă. 2. (Verbena officinalis) sporiş, (reg.) măturiţă, spornic, veronică.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve ver verb verbi verbin

Cuvinte se termină cu literele: na ina bina rbina erbina