verdeață dex - definiţie, sinonime, conjugare

verdeață

[Sinonime]
VERDEÁŢĂ, (2) verdeţuri, s.f. 1. Culoarea verde a vegetaţiei. ♦ (Concr.) Mulţime de frunze, de ramuri, de ierburi verzi. 2. (La sg.) Frunze de pătrunjel, de mărar, de leuştean etc., folosite în alimentaţie; (la pl.) zarzavaturi, legume (proaspete). 3. Compus: (Bot.) verdeaţa-zidurilor = nume dat unor specii de alge verzi care cresc pe stânci, pe ziduri umede, pe scoarţa arborilor. – Verde + suf. -eaţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VERD//EÁŢĂ ~éţuri f. 1) Culoare verde. 2) Totalitate a plantelor verzi. 3) Frunzele verzi ale unor plante legumicole (ale mărarului, pătrunjelului, leuşteanului etc.), folosite drept condiment. 4) la pl. Totalitate a plantelor de grădină (pătlăgele, castraveţi, ceapă etc.), utilizate în alimentaţie; zarzavat; legume. [G.-D. verdeţii] /verde + suf. ~eaţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

verdeáţa-zídurilor (bot.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

verdeáţă s. f., g.-d. art. verdéţii; (legume, zarzavaturi) pl. verdéţuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VERDÉŢURI s. pl. v. zarzavat.
(Dicţionar de sinonime)

VERDEAŢA-IÉRNII s. v. brăbănoc, merişor, perişor.
(Dicţionar de sinonime)

VERDEÁŢĂ s. 1. verde, (franţuzism) verdură. (~ ierbii.) 2. v. vegetaţie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve ver verd verde verdea

Cuvinte se termină cu literele: ta ata eata deata rdeata