VERGELÚŞĂ, vergeluşe, s.f. Diminutiv al lui vergea; vergeluţă. – Vergea + suf. -uşă.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
vergelúşă s. f., g.-d. art. vergelúşei; pl. vergelúşe(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:VERGELÚŞĂ s. vergeluţă.(Dicţionar de sinonime)