veridic

VERÍDIC, -Ă, veridici, -ce, adj. Care este (sau pare că este) conform cu adevărul; adevărat, real. ♦ Care spune adevărul. – Din fr. véridique, lat. veridicus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VERÍDI//C ~că (~ci, ~ce) Care este în concordanţă cu adevărul; conform adevărului; autentic; veritabil. Mărturie ~că. /<fr. veridique, lat. veridicus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VERÍDIC, -Ă adj. Conform cu adevărul, cu reprezentarea şi cu viziunea comună a realităţii; adevărat; real. [Cf. lat. veridicus, fr. véridique].
(Dicţionar de neologisme)

VERÍDIC, -Ă adj. adevărat; real. (< fr. véridique, lat. veridicus)
(Marele dicţionar de neologisme)

verídic adj. m., pl. verídici; f. sg. verídică, pl. verídice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VERÍDIC adj. v. adevărat.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Veridic ≠ neveridic
(Dicţionar de antonime)