verif dex - definiţie, sinonime, conjugare

verif

VERÍF s.n. (În loc. adj. şi adv.; în legătură cu felul de a aşeza, a îndoi sau a croi o stofă) În verif = (aşezat) în diagonală, pieziş. – Din bg. verev.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

veríf s.n. – Curmeziş, oblicitate. – Var. veref. Bg. na verevŭ (Scriban).
(Dicţionarul etimologic român)

VERÍF s.n. În verif = pieziş, în diagonală faţă de firele unei ţesături. [< engl. verify].
(Dicţionar de neologisme)

veríf s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ve ver veri

Cuvinte se termină cu literele: if rif erif