verigă dex - definiţie, sinonime, conjugare

verigă

[Sinonime]
VERÍGĂ, verigi, s.f. 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanţ. ♦ Fig. Element de legătură; p. ext. parte componentă. 2. Inel de metal, de material plastic etc., de diferite mărimi, cu numeroase întrebuinţări tehnice (ca element de fixare). 3. (Pop.) Verighetă. 4. (Reg.) Fiecare dintre segmentele inelare care formează toracele albinei. 5. (Reg.) Braţ de apă care împrejmuieşte un ostrov. 6. (În sintagma) Verigă de rod = cuplu format dintr-o coardă de rod şi un cap, care se lasa la tăierea viţei de vie. – Din sl. veriga.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VERÍ//GĂ ~gi f. 1) Fiecare dintre inelele unui lanţ. 2) Piesă în formă de inel, având diferite întrebuinţări tehnice. 3) fig. Parte componentă a unui ansamblu, care serveşte drept element de legătură. 4) pop. Inel fără piatră, de obicei din metal preţios, purtat drept simbol al legăturii dintre logodnici sau dintre soţi; verighetă. [G.-D. verigii] /<sl. veriga
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

verígă (-gi), s.f. – 1. Inel. – 2. Cerc. – Mr. vărigă, megl. virigă. Sl. veriga (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 453; Conev 58), cf. bg., sb., slov., rus. veriga. – Der. verigar, s.m . (arbust, Rhamnus cathartica); verigaş, s.m. (înv., codoş, intrigant); verigaşe, s.f. (înv., codoaşă); verigăşie, s.f. (codoşlîc); verigăşos, adj. (de codoş); verigat, adj. (prins în verigi, strîns; se zice şi despre oile cu cercuri albe pe picioare); verigel, s.m. (o plantă parazită, Orobanche caryophyllacea); verighetă, s.f. (inel de nuntă).
(Dicţionarul etimologic român)

verígă s. f., g.-d. art. verígii; pl. verígi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VERÍGI s. pl. v. cătuşe, fiare.
(Dicţionar de sinonime)

VERÍGĂ s. 1. v. za. 2. v. toartă. 3. v. belciug.
(Dicţionar de sinonime)

VERÍGĂ s. v. inel, lanţ, verighetă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve ver veri verig

Cuvinte se termină cu literele: ga iga riga eriga