VERIGÚŢĂ, veriguţe, s.f. Diminutiv al lui verigă; verigea. – Verigă + suf. -uţă.(Dicţionarul explicativ al limbii române)
verigúţă s. f., g.-d. art. verigúţei; pl. verigúţe(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:VERIGÚŢĂ s. (rar) verigea.(Dicţionar de sinonime)