veritabil dex - definiţie, sinonime, conjugare

veritabil

[Sinonime]
VERITÁBIL, -Ă, veritabili, -e, adj. Conform cu adevărul; adevărat, real, autentic. ♦ Care este pur, care nu este amestecat cu nimic. – Din fr. véritable.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VERITÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care este în corespundere cu adevărul; conform ade-vărului; veridic; autentic. O întâmplare ~ă. 2) Care nu este imitat; fără impurităţi; curat; pur. Aur ~. /<fr. véritable
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VERITÁBIL, -Ă adj. Adevărat, real; autentic. [Cf. fr. véritable, it. veritabile].
(Dicţionar de neologisme)

VERITÁBIL, -Ă adj. conform cu adevărul; adevărat, real; autentic. ♢ pur, neamestecat cu nimic. (< fr. véritable)
(Marele dicţionar de neologisme)

veritábil adj. m., pl. veritábili; f. sg. veritábilă, pl. veritábile
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VERITÁBIL adj. 1. v. adevărat. 2. adevărat, autentic, curat, neaoş, (pop. şi fam.) sadea, get-beget. (Moldovean ~.) 3. adevărat, autentic, curat, nefalsificat, original. (Artă ~.) 4. autentic, bun, curat, (rar) patent. (Aur ~.) 5. v. natural.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Veritabil ≠ neautentic, neveritabil
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve ver veri verit verita

Cuvinte se termină cu literele: il bil abil tabil itabil