vertebră

VERTÉBRĂ, vertebre, s.f. Fiecare dintre oasele scurte, în formă de inel, care formează împreună coloana vertebrală la om şi la animalele vertebrate şi în care se află măduva spinării. – din fr. vertèbre, lat. vertebra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VERTÉBR//Ă ~e f. Fiecare dintre oasele scurte ale coloanei vertebrale. [Sil. -te-bră] /<fr. vertébre, lat. vertebra
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VERTÉBRĂ s.f. Fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală, în canalul căreia se află măduva spinării. // În forma vertebr-, vertebro-) Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „care are vertebre”; „(referitor la) şira spinării”, „coloana vertebrală”, „vertebrat”. [< fr. vertèbre, cf. it., lat. vertebra < vertere – a întoarce].
(Dicţionar de neologisme)

VERTÉBRĂ s. f. fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală. (< fr. vertèbre, lat. vertebra)
(Marele dicţionar de neologisme)

vertébră s. f. (sil. -bră), g.-d. art. vertébrei; pl. vertébre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VERTÉBRĂ s. (ANAT.) (înv.) coinac.
(Dicţionar de sinonime)