veterinar dex - definiţie, sinonime, conjugare

veterinar

[Sinonime]
VETERINÁR, -Ă, veterinari, -e, adj., s.m. 1. Adj. Care se referă la prevenirea, combaterea şi vindecarea bolilor de care suferă animalele (domestice). 2. Adj., s.m. (Medic, tehnician, agent) care practică medicina veterinară. – Din fr. vétérinaire, lat. veterinarius.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VETERINÁR1 ~ă (~i, ~e) Care ţine de prevenirea şi vindecarea bolilor la animale; propriu prevenirii şi vindecării bolilor la animale. /<lat. veterinarius, ~a, fr. veteri-naire, germ. veterinär
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VETERINÁR2 ~i m. Medic specializat în tratarea bolilor la animale. /<lat. veterinarius, ~a, fr. veterinaire, germ. veterinär
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VETERINÁR, -Ă adj. Referitor la bolile animalelor. ♢ Medic veterinar (şi s.m.) = medic pentru animale. // s.m. Tehnician, agent specialist în medicina pentru animale. [< fr. vétérinaire, cf. lat. veterinarius].\r\n
(Dicţionar de neologisme)

VETERINÁR, -Ă I. adj. referitor la bolile animalelor. II. s. m. medic, tehnician, specialist în medicina veterinară. (< fr. vétérinaire, lat. veterinarius)
(Marele dicţionar de neologisme)

veterinár adj. m., s. m., pl. veterinári; f. sg. veterináră, pl. veterináre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VETERINÁR s. (înv. şi reg.) nalbant, (reg.) nălbar. (E de profesie ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ve vet vete veter veteri

Cuvinte se termină cu literele: ar nar inar rinar erinar