vetricea

VETRÍCE, vetrice, s.f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. scr. v r a t i č.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VETRÍCE¹ ~ f. Specie de insecte de talie medie, cu corpul alungit şi subţiat, care în stadiul de larvă trăiesc câţiva ani, iar în faza adultă câteva zile. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VETRÍCE² ~ f. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina erectă, înaltă, cu frunze alungite şi cu flori galbene-aurii, dispuse în capitule. /< sb. vratic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vetríce s.f. – 1. Iarba-raiului (Tanacetum vulgare). – 2. Insectă (Ephemera vulgata). – Var. vetrigă, vitriţă. Lat. vitex, probabil prin intermediul unei forme vulgare *vitricem, ca în rezultatul it. vetrice, cf. REW 9389. După Tiktin, din sb. vratič, bg. vratiga, pol. wrotycz. – Der. vrătilică (var. vrotilică), s.f. (tilişcă, Circaea lutetiana), din bg. vrătliga, cf. Cihac, II, 466 şi ventrilică.
(Dicţionarul etimologic român)

vetríce s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. vetrícei; pl. vetríce
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VETRÍCE s. (BOT.; Chrysanthemum vulgare) (reg.) mărun, măruncă, buruiană-de-ceas-rău, iarba-ra-iului.
(Dicţionar de sinonime)

VETRÍCE s. v. efemeră, efemeridă.
(Dicţionar de sinonime)

VETRICEÁ s. (BOT.; Chrysanthémum alpinum) piretru.
(Dicţionar de sinonime)

VETRICEÁ s. v. granat, spilcuţă.
(Dicţionar de sinonime)