VEXÁ, vexez, vb. I. Tranz. (Livr.) A răni pe cineva în amorul său propriu; a jigni, a ofensa; p. ext. a contraria. – Din fr. vexer, lat. vexare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A VEX//Á ~éz tranz. livr. (persoane) A înjosi prin vorbe sau prin purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. /<lat. vexare, fr. vexer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VEXÁ vb. I. tr. A contraria; a ofensa, a jigni. [< fr. vexer, cf. lat. vexare].\r\n
(Dicţionar de neologisme)
VEXÁRE s.f. Acţiunea de a vexa. [< vexa].
(Dicţionar de neologisme)
VEXÁ vb. tr. a ofensa, a jigni. ♢ a contraria. (< fr. vexer, lat. vexare)
(Marele dicţionar de neologisme)
vexá vb., ind. prez. 1 sg. vexéz, 3 sg. şi pl. vexeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VEXÁ vb. v. contraria.
(Dicţionar de sinonime)
VEXÁ vb. v. insulta, jigni, ofensa, ultragia.
(Dicţionar de sinonime)
VEXÁRE s. v. insultare, jignire, ofensare, ultragiere.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A VEX//Á ~éz tranz. livr. (persoane) A înjosi prin vorbe sau prin purtare nedemnă; a jigni; a insulta; a ofensa. /<lat. vexare, fr. vexer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
VEXÁRE s.f. Acţiunea de a vexa. [< vexa].
(Dicţionar de neologisme)
VEXÁ vb. tr. a ofensa, a jigni. ♢ a contraria. (< fr. vexer, lat. vexare)
(Marele dicţionar de neologisme)
vexá vb., ind. prez. 1 sg. vexéz, 3 sg. şi pl. vexeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VEXÁ vb. v. contraria.
(Dicţionar de sinonime)
VEXÁ vb. v. insulta, jigni, ofensa, ultragia.
(Dicţionar de sinonime)
VEXÁRE s. v. insultare, jignire, ofensare, ultragiere.
(Dicţionar de sinonime)