veștejind

VEŞTEJÍ, veştejesc, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A deveni sau a face să devină veşted (1); a (se) ofili. 2. Refl. şi intranz. Fig. (despre oameni) A-şi pierde forţa, vigoarea, vioiciunea; p. ext. a îmbătrâni, a (se) trece. 3. Tranz. Fig. A stigmatiza, a dezaproba, a înfiera. ♦ A păta, a dezonora. [Var.: vestejí, (pop.) veştezí, vb. IV.] – Din veşted.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VESTEJÍ vb. IV v. veşteji.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VEŞTEJ//Í ~ésc tranz. 1) A face să se veştejească. 2) fig. (persoane) A condamna în mod public; a osândi; a stigmatiza; a blama; a înfiera. /Din veşted
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VEŞTEJ//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre plante) A deveni veşted; a-şi pierde vlaga şi frăgezimea; a se ofili. 2) fig. (despre persoane) A-şi pierde prospeţimea fizică; a se ofili. /Din veşted
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

veştejí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. veştejésc, imperf. 3 sg. veştejeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. veştejeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VEŞTEJÍ vb. 1. v. ofili. 2. v. îmbătrâni.
(Dicţionar de sinonime)

VEŞTEJÍ vb. v. blama, condamna, dezaproba, fana, înfiera, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza, trece.
(Dicţionar de sinonime)