vișină dex - definiţie, sinonime, conjugare
VÍŞIN, vişini, s.m. Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dinţate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale (Prunus cerasus). ♢ Vişin sălbatic = vişinel (2). Vişin turcesc = arbust din familia rozaceelor, cu lemnul tare (întrebuinţat la confecţionarea lulelelor), cu frunzele frumos mirositoare, întrebuinţate drept condiment, cu flori albe şi cu fructe mici, negre, amărui (Prunus mahaleb). – Din vişină (derivat regresiv).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VÍŞINĂ, vişine, s.f. Fructul vişinului, sferic, cărnos, de culoare roşu-închis şi cu gust acrişor. ♢ Vişină sălbatică = fructul vişinelului (2). [Pl. şi: vişini] – Din sl. višnja.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VÍŞIN ~i m. Pom fructifer cu frunze lucioase, dinţate şi cu flori albe, având fructe mici, rotunde, cărnoase, de culoare roşie şi cu gust acrişor. ♢ ~ turcesc arbust cu flori albe şi cu fructe mici, negre, amărui la gust, ale cărui frunze mirositoare se folosesc drept condiment, iar lemnul, pentru confecţionarea lulelelor. ~ sălbatic. v. VIŞINEL. /Din vişină
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VÍŞIN//Ă ~e f. Fructul vişinului. Dulceaţă de ~e. [G.-D. vişinei] /<sl. višnja
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

víşină (-ne), s.f. – Frcut sferic, cărnos şi acrişor. – Mr., megl. vişină. Tc. (per.) vişne (Pascu, II, 174; Lokotsch 2164; Ronzevalle 170), prin intermediul sl. (bg., sb.) višnja (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Miklosich, Fremdw., 136; Cihac, II, 459; Conev 48; Graur, BL, VI, 172), cf. ngr. βίσσινον (Diez, I, 445; REW 1433), alb. višjë, it. visciola. – Der. vişin, s.m. (pom roditor care face vişine, Prunus ceraseus); vişinel, s.m. (porumbar, Prunus chamaecerasus); vişinea (var. vişinică), s.f. (porumbea); vişiniu, adj. (de culoarea vişinei coapte), cf. ngr. βισινύς; vişinet, s.f. (livadă de vişini); vişinap (var. vişinab, vişinată), s.n., din tc., per. vişinab (Şeineanu, II, 378; Ronzevalle 170), cf. ngr. βισσινάδα, bg. višinab.
(Dicţionarul etimologic român)

víşin s. m., pl. víşini
(Dicţionar ortografic al limbii române)

víşină s. f., g.-d. art. víşinei; pl. víşine
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VIŞINĂ-DE-MÚNTE s. v. sisinei.
(Dicţionar de sinonime)

VÍŞIN s. (BOT.) vişin-sălbatic (Prunus fructicosa) = vişinel, cireş-de-Bărăgan, cireş-pitic; vişin turcesc (Prunus mahaleb) = mahaleb, (reg.) antep, mălin.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: vi vis visi visin

Cuvinte se termină cu literele: na ina sina isina