vițică

VIŢÍCĂ, viţele, s.f. Viţea. – Vită + suf. -ică sau viţel + suf. -ică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VIŢEÁ, viţele, s.f. Vacă până la vârsta de un an; viţică. – Lat. vitella.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VIŢ//ÍCĂ ~éle f. Pui de vacă (de sex feminin) aproximativ până la un an. /viţel + suf. ~ar
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VIŢ//EÁ ~éle f. Pui de vacă (de sex feminin) aproximativ până la un an. [Art. viţeaua; G.-D. viţelei; Var. viţică] /<lat. vitella
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

viţeá/viţícă s. f., g.-d. art. viţélei; pl. viţéle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VIŢÍCĂ s. (ZOOL.) viţea.
(Dicţionar de sinonime)

VIŢEÁ s. (ZOOL.) viţică.
(Dicţionar de sinonime)