viață dex - definiţie, sinonime, conjugare

viață

[Sinonime]
VIÁŢĂ, vieţi, s.f. 1. Sinteză a proceselor biologice, fizice, chimice, mecanice care caracterizează organismele; faptul de a fi viu; stare a ceea ce este viu. ♢ Loc. adj. Plin de viaţă sau cu viaţă = energic, viguros, vioi; vesel. Fără (pic de) viaţă = fără vlagă, fără vigoare. De viaţă = vesel, sociabil; căruia îi place să petreacă. ♢ Loc. adj. şi adv. Pe viaţă şi pe moarte = în chip deznădăjduit; cu înverşunare, din toate puterile, cu riscul vieţii. ♢ Loc. adv. Cu viaţă = a) în mod vioi, avântat, viu; b) viu, teafăr. Cu preţul vieţii = cu orice risc. ♢ Expr. A fi în viaţă = a trăi. A trece (sau a se trece) din viaţă = a muri. A aduce (pe cineva) la viaţă = a face (pe cineva) să-şi recapete cunoştinţa, sănătatea; a însănătoşi. A fi între viaţă şi moarte = a fi în pericol să moară. A mântui (cuiva) viaţa = a scăpa (pe cineva) dintr-o mare primejdie, a salva de la moarte. A-şi pune viaţa în primejdie (sau la mijloc) = a face ceva cu riscul vieţii, a risca foarte mult. A lua (sau a căpăta) viaţă = a lua fiinţă, a se naşte; a se produce. ♦ Epitet dat unei fiinţe iubite, care reprezintă totul în existenţa cuiva. ♦ Existenţă umană, petrecere a omului pe pământ. ♢ Expr. Când ţi-e viaţa mai dragă = când nici nu te aştepţi, când nici nu te gândeşti. ♦ Ansamblul fenomenelor biologice (creştere, metabolism, reproducere etc.) pe care le prezintă organismele animale sau vegetale de la naştere până la moarte. ♦ Fig. Vietate, fiinţă; spec. om. 2. (În credinţele religioase; determinat prin „de apoi”, „de veci” etc.) Existenţă de dincolo de moarte. 3. Mod, fel, ansamblu de condiţii materiale şi morale ori mediu în care se desfăşoară existenţa unei fiinţe sau a unei colectivităţi; totalitatea actelor săvârşite de cineva în timpul existenţei sale. ♦ Ceea ce este necesar pentru existenţa zilnică a cuiva; trai (zilnic). 4. Timp cuprins între naşterea şi moartea cuiva; şirul evenimentelor întâmplate în acest timp. ♢ Loc. adj. şi adv. Pe viaţă = (care este) pentru tot timpul cât trăieşte cineva. Din viaţă = (care este) din timpul când trăieşte (cineva), când este încă viu. ♢ Loc. adv. În viaţa mea (sau ta, lui etc.) = (în construcţii negative) niciodată. ♢ Expr. O viaţă de om = vreme foarte îndelungată. ♦ Biografie (relatată oral sau în scris). – Lat. *vivitia (< vivus).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VIÁŢ//Ă vieţi f. 1) Ansamblu de fenomene (dezvoltare, metabolism, reproducere) caracteristice unui organism viu; faptul de a vieţui, de a fi viu. ♢ Cu ~ vioi. Plin de ~ energic; vioi. Fără (pic de) ~ fără forţă fizică; neputincios. Cu preţul vieţii punându-şi viaţa în pericol. Pe ~ şi pe moarte cu înverşunare; cu riscul vieţii. A fi om de ~ a fi vesel. A aduce pe cineva la ~ a trata pe cineva de o boală grea. A fi în ~ a trăi; a fi viu. A da ~ a naşte. A căpăta ~ a lua fiinţă. A înceta (sau a se trece) din ~ (sau a-şi pierde ~a) a muri. A scurta (sau a lua) cuiva ~a a ucide pe cineva. A avea nouă vieţi a trăi mult. A-şi pune ~a în primejdie (sau în pericol) a se supune unei primejdii (sau unui pericol). A-şi mânca ~a cu cineva a trăi rău; a nu se împăca cu cineva. ~ de apoi viaţă de după moarte. 2) Existenţă umană; trai. Nivel de ~. ♢ Când ţi-i ~a mai dragă (sau dulce) când eşti mai fericit; când te simţi mai bine. 3) Durată de timp de la naşterea unei fiinţe până la moartea ei. ♢ O ~ de om un timp îndelungat. 4) Şir de evenimente cuprinse în această durată de timp. [G.-D. vieţii; Sil. via-] /viu + suf. ~eaţă
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

a avea şapte vieţi expr. a scăpa viu şi nevătămat din multe situaţii critice (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)

árborele viéţii s. m. + s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

viáţă s. f. (sil. via-), g.-d. art. viéţii (sil. vie-); pl. viéţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VIÁŢĂ s. 1. fiinţă. (Pe când nu era ~.) 2. (înv. fig.) cap. (Îi era ~ în primejdie.) 3. sânge. (Şi-a dat ~ pentru patrie.) 4. trai, (înv.) cust, custare. (Au dus o ~ agitată.) 5. trai, vieţuire, (pop.) sălăşluire, (înv.) sălăşluinţă. (~ lui îndelungată pe aceste locuri.) 6. v. existenţă. 7. v. biografie.
(Dicţionar de sinonime)

VIÁŢĂ s. v. animaţie, antren, însufleţire, vioiciune.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Viaţămoarte
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: vi via viat

Cuvinte se termină cu literele: ta ata iata