viabil
[Sinonime]
VIÁBIL, -Ă, viabili, -e, adj. (Livr.) Care prezintă condiţiile, calităţile necesare pentru a dura, a se menţine, a se dezvolta. [Pr.: vi-a-] – Din fr. viable.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VIÁBIL ~ă (~i, ~e) Care este în stare să trăiască sau să dureze timp îndelungat; apt de a avea o existenţă îndelungată. Un organism ~. [Sil. vi-a-] /<fr. viable
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VIÁBIL, -Ă adj. Capabil să trăiască, să dăinuiască, să vieţuiască. [Pron. vi-a-. / cf. fr. viable].\r\n
(Dicţionar de neologisme)
VIÁBIL, -Ă adj. capabil să trăiască, să dureze. (< fr. viable)
(Marele dicţionar de neologisme)
viábil adj. m. (sil. vi-a-), pl. viábili; f. sg. viábilă, pl. viábile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VIÁBIL adj. durabil, rezistent, trainic. (O operă ~.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Viabil ≠ neviabil
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VIÁBIL ~ă (~i, ~e) Care este în stare să trăiască sau să dureze timp îndelungat; apt de a avea o existenţă îndelungată. Un organism ~. [Sil. vi-a-] /<fr. viable
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
VIÁBIL, -Ă adj. capabil să trăiască, să dureze. (< fr. viable)
(Marele dicţionar de neologisme)
viábil adj. m. (sil. vi-a-), pl. viábili; f. sg. viábilă, pl. viábile
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VIÁBIL adj. durabil, rezistent, trainic. (O operă ~.)
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
Viabil ≠ neviabil
(Dicţionar de antonime)