vibrator dex - definiţie, sinonime, conjugare

vibrator

[Sinonime]
VIBRATÓR, -OÁRE, vibratori, -oare, adj., s.n. I. Adj. Care vibrează, care produce vibraţii, vibrant. II. S.n. 1. Aparat care produce oscilaţii (electromagnetice, mecanice etc.) ♦ Întrerupător electromagnetic automat care produce oscilaţii slabe de înaltă frecvenţă; dispozitiv cu întrerupere mecanică, folosit pentru transformarea curentului continuu în curent alternativ monofazat; lamă metalică vibrantă care întrerupe un curent electric la comanda unui electromagnet, folosită la soneriile electrice. ♦ Dispozitiv de apel pentru telefonul unui abonat. 2. Aparat care serveşte la îndesarea prin vibrare (2) a unui material. – Vibra + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VIBRAT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care vibrează; cu proprietatea de a produce vibraţii. /a vibra + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VIBRAT//ÓR2 ~oáre n. 1) Aparat care serveşte la compactarea materialelor gra-nulare prin vibrare. 2) Dispozitiv bazat pe vibrare, care serveşte la transformarea curentului electric continuu în curent alternativ. 3) Aparat electroacustic de semnalizare bazat pe vibraţia unei lame electrice. /a vibra + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VIBRATÓR s.n. 1. Maşină construită pentru vibrarea materialelor de construcţie. 2. (Fiz.) Aparat care transformă curentul continuu în curent alternativ. ♦ Oscilator. // adj. Care vibrează; vibrant; vibratoriu. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. vibrateur].\r\n
(Dicţionar de neologisme)

VIBRATÓR, -OÁRE I. adj. care vibrează, vibrant, vibratoriu. II. s. n. 1. aparat care produce oscilaţii. ♢ dispozitiv care transformă curentul continuu în curent alternativ monofazat; lamă metalică ce vibrează, întrerupând un curent electric la comanda unui electromagnet, în soneriile electrice. ♢ dispozitiv de apel pentru telefonul unui abonat. 2. maşină care serveşte la îndesarea (prin vibrare) a materialelor granulare de construcţie. (< fr. vibrateur)
(Marele dicţionar de neologisme)

vibratór adj. m. (sil. -bra-), pl. vibratóri; f. sg. şi pl. vibratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vibratór s. n. (sil. -bra-), pl. vibratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VIBRATÓR adj., s. 1. adj. v. vibrant. 2. s. v. oscilator. (Diapazonul este un ~.) 3. s. buzăr. (~ în tele-fonie.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: vi vib vibr vibra vibrat

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator rator brator