viezure dex - definiţie, sinonime, conjugare
VIÉZURE, viezuri, s.m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, acoperit cu peri lungi şi aspri de culoare cenuşie, cu două dungi negre, cu picioarele scurte, cu capul lunguieţ, având un fel de rât asemănător cu al porcului; bursuc (Meles meles). – Cf. alb. v j e d h u l l ë.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VIÉZUR//E ~i m. Mamifer carnivor cu trupul greoi, cu picioare scurte şi cu bot lunguieţ; bursuc. [Sil. vie-] /Cuv. autoht.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

viézure (-ri), s.m. – Bursuc (Meles taxus). – Var. (v)iezur(e), (v)iezură, Trans. (v)iezune, (v)iezine. Origine incertă. Pare legat de sl. jazvrŭ „de arici” (Cihac, II, 455), cf. sb. javazac „viezure”. V este greu de explicat, dar. cf. (v)iroagă, viclean. Der. de la un dacic *viedula (Hasdeu, Col. lui Traian, 1877, 579) sau din alb. vjedhuljë (Tiktin; Rosetti, II, 124; cf. Philippide, II, 741) nu par convingătoare. Alb. este neîndoielnic acelaşi cuvînt, dar apare mai sigură der. sa din rom. – Der. vizuină (var. viezuină, ghizuină, iezuină, vizunie, ghizunie, Banat viezurină, viezurime), s.f. (ascunzătoare, adăpost), din sb. jazvina „vizuină de bursuc” (Cihac, II, 455; Conev 39) contaminat cu viezure; vizuini, vb. refl. (Banat, a se refugia în vizuină).
(Dicţionarul etimologic român)

viézure s. m. (sil. vie-), pl. viézuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VIÉZURE s. (ZOOL.; Meles meles) bursuc.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: vi vie viez viezu viezur

Cuvinte se termină cu literele: re ure zure ezure iezure