vilegiatură dex - definiţie, sinonime, conjugare
VILEGIATÚRĂ, vilegiaturi, s.f. Concediu, vacanţă etc. petrecută de cineva în afara locului său de domiciliu. [Pr.: -gi-a-. – Var.: (pop.) viligiatúră s.f.] – Din fr. villégiature.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VILEGIATÚR//Ă ~i f. Petrecere a unei perioade de timp, mai ales a vacanţelor (de vară), în afara oraşului (la ţară sau într-o staţiune balneară). [G.-D vilegiaturii; Sil. -gi-a-] /<fr. villégiature
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VILEGIATÚRĂ s.f. Interval de timp, vacanţă petrecută la ţară sau într-o staţiune balneoclimatică. [Pron. -gi-a-, var. viligiatură s.f. / cf. fr. villégiature, it. villeggiatura].
(Dicţionar de neologisme)

VILEGIATÚRĂ s. f. interval de timp, vacanţă petrecută la ţară sau într-o staţiune balneoclimatică. (< fr. villégiature)
(Marele dicţionar de neologisme)

vilegiatúră s. f. (sil. -gi-a-), g.-d. art. vilegiatúrii; pl. vilegiatúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vilegiaturá vb., ind. prez. 1 sg. vilegiaturéz, 3 sg. şi pl. vilegiatureáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: vi vil vile vileg vilegi

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura atura iatura