vinclu dex - definiţie, sinonime, conjugare

vinclu

VÍNCLU, vincluri, s.n. 1. Piesă de lemn sau de metal formată din două laturi, cu ajutorul căreia se pot trasa sau măsura unghiuri. 2. Bară profilată din oţel sau din metale uşoare, care are în secţiune două aripi. – Din germ. Winkel.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VÍNCLU ~ri n. tehn. 1) Echer cu care se construieşte sau se măsoară un unghi. 2) Bară de metal care formează în secţiune un unghi. [Sil. vin-clu] /<germ. Winkel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VÍNCLU s.n. 1. Echer pentru trasat unghiuri; colţar. 2. Bară metalică profilată în formă de L, cu aripi egale sau neegale; cornieră. [< germ. Winkel].
(Dicţionar de neologisme)

VÍNCLU s. n. 1. echer pentru trasat unghiuri; colţar. 2. bară metalică profilată în formă de L, cu aripi (ne)egale; cornieră. (< germ. Winkel)
(Marele dicţionar de neologisme)

vínclu s. n., art. vínclul; pl. víncluri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: vi vin vinc vincl

Cuvinte se termină cu literele: lu clu nclu inclu