vinicol
VINÍCOL, -Ă, vinicoli, -e, adj. Privitor la vii şi la producţia vinului, care aparţine viilor şi producţiei de vinuri. – Din fr. vinicole, it. vinicolo.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VINÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ţine de cultura viţei de vie. 2) Care produce vin; viticol. Industrie ~ă. /<fr. vinicole
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VINÍCOL, -Ă adj. Referitor la vii şi la producţia vinului. [< fr. vinicole, cf. lat. vinum – vin, colere – a cultiva].
(Dicţionar de neologisme)
VINÍCOL, -Ă adj. referitor la vii şi la producerea vinului. (< fr. vinicole, it. vinicolo)
(Marele dicţionar de neologisme)
vinícol adj. m., pl. vinícoli; f. sg. vinícolă, pl. vinícole
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VINÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ţine de cultura viţei de vie. 2) Care produce vin; viticol. Industrie ~ă. /<fr. vinicole
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
VINÍCOL, -Ă adj. referitor la vii şi la producerea vinului. (< fr. vinicole, it. vinicolo)
(Marele dicţionar de neologisme)
vinícol adj. m., pl. vinícoli; f. sg. vinícolă, pl. vinícole
(Dicţionar ortografic al limbii române)