VIOLENTÁ, violentez, vb. I. Tranz. (Livr.) A comite un act de violenţă; a constrânge, a sili, a forţa. [Pr.: vi-o-] – Din fr. violenter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VIOLENTÁRE, violentări, s.f. (Livr.) Acţiunea de a violenta şi rezultatul ei. [Pr.: -vi-o-] – V. violenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A VIOLENT//Á ~éz tranz. A supune la ceva în mod violent; a trata cu violenţă; a forţa. /<fr. violenter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VIOLENTÁ vb. I. tr. A săvârşi un act de violenţă; a constrânge, a sili, a forţa. [Pron. vi-o-. / < fr. violenter].
(Dicţionar de neologisme)
VIOLENTÁRE s.f. Acţiunea de a violenta şi rezultatul ei; silire, siluire, forţare. [Pron. vi-o-. / < violenta].
(Dicţionar de neologisme)
VIOLENTÁ vb. tr. a săvârşi un act de violenţă; a constrânge, a sili. (< fr. violenter)
(Marele dicţionar de neologisme)
violentá vb. (sil. vi-o-), ind. prez. 1 sg. violentéz, 3 sg. şi pl. violenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
violentáre s. f. (sil. vi-o-), g.-d. art. violentării; pl. violentări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VIOLENTÁ vb. v. constrânge, face, forţa, obliga, sili.
(Dicţionar de sinonime)
VIOLENTÁRE s. v. constrângere, forţare, obligare, silire.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VIOLENTÁRE, violentări, s.f. (Livr.) Acţiunea de a violenta şi rezultatul ei. [Pr.: -vi-o-] – V. violenta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VIOLENTÁ vb. I. tr. A săvârşi un act de violenţă; a constrânge, a sili, a forţa. [Pron. vi-o-. / < fr. violenter].
(Dicţionar de neologisme)
VIOLENTÁRE s.f. Acţiunea de a violenta şi rezultatul ei; silire, siluire, forţare. [Pron. vi-o-. / < violenta].
(Dicţionar de neologisme)
VIOLENTÁ vb. tr. a săvârşi un act de violenţă; a constrânge, a sili. (< fr. violenter)
(Marele dicţionar de neologisme)
violentá vb. (sil. vi-o-), ind. prez. 1 sg. violentéz, 3 sg. şi pl. violenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
violentáre s. f. (sil. vi-o-), g.-d. art. violentării; pl. violentări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VIOLENTÁ vb. v. constrânge, face, forţa, obliga, sili.
(Dicţionar de sinonime)
VIOLENTÁRE s. v. constrângere, forţare, obligare, silire.
(Dicţionar de sinonime)