VITICULTÓR, -OÁRE, viticultori, -oare, s.m. şi f. Persoană care se ocupă de cultura viţei de vie; podgorean. ♦ Specialist în viticultură. – Din fr. viticulteur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VITICULTÓR ~i m. Persoană specializată în viticultură; vier; podgorean. /<fr. viticulteur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VITICULTÓR, -OÁRE s.m. şi f. Specialist în viticultură. ♦ Cultivator al viţei de vie; podgorean. [< fr. viticulteur, cf. lat. vitis – viţă, cultor – cultivator].
(Dicţionar de neologisme)
VITICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în viticultură: cultivator al viţei de vie. (< fr. viticulteur)
(Marele dicţionar de neologisme)
viticultór s. m., pl. viticultóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
viticultoáre s. f., g.-d. art. viticultoárei; pl. viticultoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VITICULTÓR s. podgorean, (rar) vier, (reg.) vinar, vinărici. (E ~ de profesie.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VITICULTÓR ~i m. Persoană specializată în viticultură; vier; podgorean. /<fr. viticulteur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
VITICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în viticultură: cultivator al viţei de vie. (< fr. viticulteur)
(Marele dicţionar de neologisme)
viticultór s. m., pl. viticultóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
viticultoáre s. f., g.-d. art. viticultoárei; pl. viticultoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VITICULTÓR s. podgorean, (rar) vier, (reg.) vinar, vinărici. (E ~ de profesie.)
(Dicţionar de sinonime)