viticultură

VITICULTÚRĂ, viticulturi, s.f. Cultura viţei de vie. ♦ Ştiinţă care se ocupă de cultivarea viţei de vie. – Din fr. viticulture.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VITICULTÚRĂ f. Ramură a agriculturii care se ocupă cu creşterea viţei de vie. [G.-D. viticulturii] /<fr. viticulture
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VITICULTÚRĂ s.f. Ramură a agronomiei care se ocupă cu cultura viţei de vie. ♦ Ramură a producţiei agricole care cuprinde cultura viţei de vie. [< fr. viticulture, cf. lat. vitis – viţă de vie, cultura – cultură].
(Dicţionar de neologisme)

VITICULTÚRĂ s. f. 1. cultura viţei de vie. 2. ştiinţă care studiază cultura viţei de vie. (< fr. viticulture)
(Marele dicţionar de neologisme)

viticultúră s. f. → cultură
(Dicţionar ortografic al limbii române)