vlăguit dex - definiţie, sinonime, conjugare
VLĂGUÍ, vlăguire, vb. IV. 1. Tranz. şi refl. A epuiza sau a fi epuizat de puteri, a (se) slei, a (se) istovi. 2. Tranz. A prelucra pielea într-o tăbăcărie. – Vlagă + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VLĂGUÍT, -Ă, vlăguiţi, -te, adj. Ostenit, istovit, sleit de puteri – V. vlăgui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VLĂGU//Í ~iésc tranz. 1) A face să se vlăguiască. 2) (piei de animale) A prelucra într-o tăbăcărie. /vlagă + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VLĂGU//Í mă ~iésc intranz. A deveni lipsit de vlagă; a nu mai avea puteri; a se extenua; a se consuma; a se istovi; a se epuiza. /vlagă + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vlăguí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vlăguiésc, imperf. 3 sg. vlăguiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vlăguiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VLĂGUÍ vb. 1. v. extenua. 2. v. moleşi.
(Dicţionar de sinonime)

VLĂGUÍT adj. 1. v. extenuat. 2. v. moleşit.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A se vlăgui ≠ a-şi reveni, a se redresa
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: vl vla vlag vlagu vlagui

Cuvinte se termină cu literele: it uit guit aguit laguit