vlăguitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

vlăguitor

[Sinonime]
VLĂGUITÓR, -OÁRE, vlăguitor, -oare, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Istovitor. 2. S.m. şi f. Muncitor care lucrează la prelucrarea pieilor într-o tăbăcărie. [Pr.: -gu-i-] – Vlăgui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VLĂGUIT//ÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care vlăguieşte; în starelipsească de puteri; istovitor. Muncă ~oare. /a vlăgui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VLĂGUITÓR2 ~i m. Persoană specia-lizată în lucrări de vlăguire a pieilor într-o tăbăcărie. /a vlăgui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vlăguitór adj. m., s. m., pl. vlăguitóri; f. sg. şi pl. vlăguitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VLĂGUITÓR adj. v. epuizant, extenuant, isto-vitor, obositor, trudnic.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: vl vla vlag vlagu vlagui

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor guitor