vocaliza

VOCALIZÁ, vocalizez, vb. I. 1. Tranz. şi intranz. (Muz.) A executa vocalize. 2. Refl. (Fon.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoană la cea de vocală, a căpăta valoare de vocală. – Din fr. vocaliser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A VOCALIZ//Á ~éz tranz. muz. 1) A cânta fără cuvinte, executa vocalize. 2) A face să se vocalizeze. /<fr. vocaliser, it. vocalizzare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VOCALIZ//Á pers. 3 se ~eáză intranz. (despre consoane) A deveni vocală; a căpăta valoare de vocală. /<fr. vocaliser, it. vocalizzare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

VOCALIZÁ vb. I. 1. tr. A face exerciţii de canto fără cuvinte, cântând numai anumite vocale. 2. refl. (Gram.; despre consoane) A trece de la valoarea de consoană la aceea de vocală; a deveni vocală. [Cf. fr. vocaliser, it. vocalizzare].
(Dicţionar de neologisme)

VOCALIZÁ vb. I. intr., tr. a face vocalize. II. refl. (despre consoane) a căpăta valoare de vocală. (< fr. vocaliser)
(Marele dicţionar de neologisme)

vocalizá vb., ind. prez. 1 sg. vocalizéz, 3 sg. şi pl. vocalizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)