voinicime

VOINICÍME, voinicimi, s.f. (Pop.) Mulţime de voinici. – Voinic + suf. -ime.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

voinicíme s. f., g.-d. art. voinicímii; pl. voinicími
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Cuvinte care încep cu literele: vo voi voin voini voinic

Cuvinte se termină cu literele: me ime cime icime nicime