volnicește dex - definiţie, sinonime, conjugare
VOLNICÉŞTE adv. (Înv.) În mod liber, de bunăvoie. – Volnic + suf. -eşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VOLNICÍ, volnicesc, vb. IV. (Înv.) 1. Tranz. A lăsa liber, în voia lui; a elibera. 2. Tranz. A îndreptăţi; a împuternici, a îngădui. 3.Refl. A se strădui, a-şi da silinţa. – Din volnic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VOLNICÉŞTE adv. înv. În mod voluntar; de bună voie. /volnic + suf. ~eşte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A VOLNIC//Í ~ésc tranz. înv. A face să fie în drept de a realiza ceva; a învesti cu drepturi; a împuternici. /Din volnic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

volnicéşte adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

volnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. volnicésc, imperf. 3 sg. volniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. volniceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VOLNICÍ vb. v. accepta, admite, canoni, căzni, chinui, concepe, dezrobi, elibera, emancipa, forţa, frământa, îngădui, libera, munci, necăji, osteni, permite, răbda, salva, scăpa, scoate, sforţa, sili, strădui, suferi, suporta, tolera, trudi, zbate, zbuciuma.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: vo vol voln volni volnic

Cuvinte se termină cu literele: te ste este ceste iceste