VOLÚM, volume, s.n. I. 1. Spaţiu pe care îl ocupă un corp. ♦ Număr care exprimă măsura unei mărimi tridimensionale. 2. Masă de apă debitată de o fântână, de un izvor, un râu, un fluviu. 3. Cantitate de bunuri economice; proporţiile unei activităţi. 4. Forţă, intensitate, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical. ♦ Nivel de intensitate sonoră al semnalelor auditive în transmisiile de telecomunicaţii. II. Carte (legată sau broşată) având în genere mai mult de zece coli de tipar; fiecare dintre cărţile care alcătuiesc împreună o lucrare unitară; tom. [Pl. şi: (înv.) volumuri] – Din fr. volume, lat. volumen, -inis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VOLÚM1 ~e n. 1) Spaţiu tridimensional pe care îl ocupă un corp; mărimea unui corp. ~ul unui cub. 2) Cantitate globală. ~ul producţiei. ~ul investiţiilor. 3) Debit al unei ape curgătoare sau al unei fântâni. 4) muz. Intensitate a sunetelor vocale sau instrumen-tale. /<fr. volume, lat. volumen, it. volume
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VOLÚM2 ~e n. 1) Carte legată sau broşată. 2) Fiecare dintre asemenea cărţi ce alcătuiesc o lucrare. ~ul doi al operei lui Eminescu. /<fr. volume, lat. volumen, it. volume
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VOLÚM s.n. I. (Ant.) Manuscris antic al cărui capăt era legat de un beţişor în jurul căruia se înfăşura. ♦ (Astăzi) Carte broşată sau legată; tom. II. 1. Spaţiul ocupat de un corp. ♦ Mărimea spaţiului unui corp, aflată cu ajutorul unei formule. 2. Debitul (de apă al) unei fântâni, al unui izvor, al unui fluviu etc. ♦ Cantitate de bunuri economice. 3. Forţă, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument. ♦ Nivelul de intensitate sonoră al semnalelor audio. [Pl. -me, -muri. / < fr., it. volume, cf. lat. volumen – rulou, carte].
(Dicţionar de neologisme)
VOLÚM s. n. I. 1. carte broşată sau legată. 2. diviziune a unei lucrări editate în mai multe volume (I, 1); tom. II. 1. spaţiu ocupat de un corp. ♢ figură geometrică cu trei dimensiuni. ♢ mărimea spaţiului unui corp, cu ajutorul unei formule. 2. cantitate globală. ♢ debit (de apă) al unei fântâni, al unui izvor, fluviu etc. 3. forţă, amploare a sunetelor emise de o voce, produse de un instrument. ♢ nivelul de intensitate sonoră al semnalelor audio. (< fr. volume, lat. volumen)
(Marele dicţionar de neologisme)
cele cinzeci şi două de volume expr. (glum.) pachet de cărţi de joc. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
volúm s. n., pl. volúme; abr. vol. (tom)/ V (geom.)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VOLÚM s. I. 1. capacitate, mărime. (~ al unui pahar.) 2. v. capacitate. 3. v. gabarit. 4. v. dimensiune. 5. amploare, forţă, intensitate. (Are o voce de un ~ impresionant.) 6. cantitate. (Necesită un mare ~ de muncă.) II. 1. tom. (Carte în mai multe ~.) 2. v. carte.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
VOLÚM1 ~e n. 1) Spaţiu tridimensional pe care îl ocupă un corp; mărimea unui corp. ~ul unui cub. 2) Cantitate globală. ~ul producţiei. ~ul investiţiilor. 3) Debit al unei ape curgătoare sau al unei fântâni. 4) muz. Intensitate a sunetelor vocale sau instrumen-tale. /<fr. volume, lat. volumen, it. volume
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
VOLÚM s.n. I. (Ant.) Manuscris antic al cărui capăt era legat de un beţişor în jurul căruia se înfăşura. ♦ (Astăzi) Carte broşată sau legată; tom. II. 1. Spaţiul ocupat de un corp. ♦ Mărimea spaţiului unui corp, aflată cu ajutorul unei formule. 2. Debitul (de apă al) unei fântâni, al unui izvor, al unui fluviu etc. ♦ Cantitate de bunuri economice. 3. Forţă, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument. ♦ Nivelul de intensitate sonoră al semnalelor audio. [Pl. -me, -muri. / < fr., it. volume, cf. lat. volumen – rulou, carte].
(Dicţionar de neologisme)
VOLÚM s. n. I. 1. carte broşată sau legată. 2. diviziune a unei lucrări editate în mai multe volume (I, 1); tom. II. 1. spaţiu ocupat de un corp. ♢ figură geometrică cu trei dimensiuni. ♢ mărimea spaţiului unui corp, cu ajutorul unei formule. 2. cantitate globală. ♢ debit (de apă) al unei fântâni, al unui izvor, fluviu etc. 3. forţă, amploare a sunetelor emise de o voce, produse de un instrument. ♢ nivelul de intensitate sonoră al semnalelor audio. (< fr. volume, lat. volumen)
(Marele dicţionar de neologisme)
cele cinzeci şi două de volume expr. (glum.) pachet de cărţi de joc. (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
(Alte dicţionare)
volúm s. n., pl. volúme; abr. vol. (tom)/ V (geom.)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
VOLÚM s. I. 1. capacitate, mărime. (~ al unui pahar.) 2. v. capacitate. 3. v. gabarit. 4. v. dimensiune. 5. amploare, forţă, intensitate. (Are o voce de un ~ impresionant.) 6. cantitate. (Necesită un mare ~ de muncă.) II. 1. tom. (Carte în mai multe ~.) 2. v. carte.
(Dicţionar de sinonime)