vrăjitoresc

VRĂJITORÉSC, -EÁSCĂ, vrăjitoreşti, adj. De vrăjitor; al vrăjitorului; care vrăjeşte. – Vrăjitor + suf. -esc.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VRĂJITOR//ÉSC ~eáscă (~éşti) Care este caracteristic pentru vrăjitori; propriu vrăjitorilor. /vrăjitor + suf. ~esc
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vrăjitorésc adj. m., f. vrăjitoreáscă; pl. m. şi f. vrăjitoréşti
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VRĂJITORÉSC adj. magic, (pop.) fermecătoresc, măiestresc. (Practici ~eşti.)
(Dicţionar de sinonime)