vrăjmășește dex - definiţie, sinonime, conjugare
VRĂJMĂŞÉŞTE adv. (Înv.) Cu vrăjmăşie; duşmănos. – Vrăjmaş + suf. -eşte.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VRĂJMĂŞÍ, vrăjmăşesc, vb. IV. Tranz. şi refl. recipr. A (se) duşmăni. – Din vrăjmaş.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

VRĂJMĂŞÉŞTE adv. În felul vrăjmaşilor; cum obişnuiesc vrăjmaşii; ca vrăjmaşii. /vrăjmaş + suf. ~eşte
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A VRĂJMĂŞ//Í ~ésc tranz. A trata ca pe un vrăjmaş; a duşmăni. /Din vrăjmaş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE VRĂJMĂŞ//Í mă ~ésc intranz. A se afla în relaţii de vrăjmăşie (unul cu altul); a se duşmăni; a se urî; a se dezbina; a se învrăjbi. /Din vrăjmaş
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

vrăjmăşéşte adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

vrăjmăşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. vrăjmăşésc, imperf. 3 sg. vrăjmăşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vrăjmăşeáscă; ger. vrăjmăşínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
VRĂJMĂŞÉŞTE adv. v. duşmăneşte.
(Dicţionar de sinonime)

VRĂJMĂŞÍ vb. v. duşmăni.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: vr vra vraj vrajm vrajma

Cuvinte se termină cu literele: te ste este seste aseste