vătală
VĂTÁLĂ s.f. v. vatală.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
vătálă (-le), s.f. – Organ mobil al războiului de ţesut. Bg. vatala, vatalo (Tiktin; Conev 61), cf. slov. vatal.
(Dicţionarul etimologic român)
vătálă s. f., pl. vătále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
vătálă (-le), s.f. – Organ mobil al războiului de ţesut. Bg. vatala, vatalo (Tiktin; Conev 61), cf. slov. vatal.
(Dicţionarul etimologic român)
(Dicţionar ortografic al limbii române)