vătămări

VĂTĂMÁRE, vătămări, s.f. (Pop.) Acţiunea de a (se) vătăma şi rezultatul ei. – V. vătăma.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

vătămáre s. f., g.-d. art. vătămării; pl. vătămări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
VĂTĂMÁRE s. 1. (înv. şi reg.) stricăciune. (~ cor-porală.) 2. (livr.) lezare. (~ intereselor cuiva.)
(Dicţionar de sinonime)

VĂTĂMÁRE s. v. afecţiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rănire, stricare, stricăciune.
(Dicţionar de sinonime)