walkietalkie

WALKIE-TALKIE s.n. (Tehn.) Aparat portabil de emisie-recepţie la mică distanţă; talkie-walkie. [Pr.: uóki-tóki] – Cuv. engl.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

WALKIE-TALKIE [pr.: uóchi-tóchi] n. Aparat portativ de radio emisie-recepţie. /Cuv. engl.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

WALKIE-TALKIE s.n. Aparat radiotelefonic portativ emiţător şi receptor, construit pentru comunicaţii la distanţe scurte. [Pron. wóki-tóki, scris şi walky-talky. / < engl., fr. walkie-talkie, cf. engl. walk = plimbare, talk = vorbă].
(Dicţionar de neologisme)

WALKIE-TALKIE UÓKI-TÓKI/ s. n. aparat portativ de radioemisie-recepţie, pentru comunicaţii la distanţe scurte; talkie-walkie. (< engl., fr. walkie-talkie)
(Marele dicţionar de neologisme)

---

Sinonime:
WALKIE-TÁLKIE s. v. telemobil.
(Dicţionar de sinonime)