warant dex - definiţie, sinonime, conjugare

warant

WARÁNT, waránte, s.n. Act eliberat celui ce înmagazinează o marfă în docuri sau în antrepozite şi care poate fi negociat ca o poliţă sau poate servi titularului ca garanţie pentru obţinerea unui împrumut. [Pr.: varánt] – Din fr., engl. warrant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

WARÁNT ~e n. Recipisă eliberată celui care depune mărfuri în docuri sau în antrepozite şi care poate fi folosită ca hârtie de valoare. /<engl., fr. warrant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

WARÁNT s.n. Recipisă eliberată celui care depune mărfuri într-un doc sau într-un antrepozit şi care se poate negocia ca poliţă sau poate servi ca garanţie pentru obţinerea unui împrumut. [Pron. va-rant. / < engl., fr. warrant].
(Dicţionar de neologisme)

WARÁNT s. n. recipisă, titlu de proprietate asupra mărfurilor, eliberat de antrepozitul în care acestea sunt depuse, servind ca hârtie de valoare, transmisibilă şi negociabilă, şi la obţinerea de credit în condiţii de gaj. (< fr., engl. warrant)
(Marele dicţionar de neologisme)

waránt s. n., pl. waránte
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: wa war wara waran

Cuvinte se termină cu literele: nt ant rant arant