witherit
WITHERÍT s.n. Carbonat natural de bariu, incolor, cenuşiu sau gălbui, cu luciu sticlos-gras. (din fr. withérite)
(Marele dicţionar de neologisme)
WITHERÍT s.n. [th pron. t]
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)
witherít s. n. [th pron. t]
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
WITHERÍT s.n. [th pron. t]
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)