zădărnicire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ZĂDĂRNICÍ, zădărnicesc, vb. IV. Tranz. A Face să nu se realizeze ceva; a pune piedici la ceva; a dejuca un plan, o uneltire etc. – Din zadarnic.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ZĂDĂRNICÍRE, zădărniciri, s.f. Acţiunea de a zădărnici şi rezultatul ei. – V. zădărnici.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ZĂDĂRNIC//Í ~ésc tranz. (acţiuni, planuri etc.) A face să eşueze; a face să devină zadarnic; a împiedica; a dejuca; a contracara. /Din zadarnic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

zădărnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zădărnicésc, imperf. 3 sg. zădărniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zădărniceáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

zădărnicíre s. f., g.-d. art. zădărnicírii; pl. zădărnicíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ZĂDĂRNICÍ vb. 1. a dejuca, a împiedica, a strica. (Le-a ~ toate planurile duşmănoase.) 2. v. anihila.
(Dicţionar de sinonime)

ZĂDĂRNICÍRE s. 1. dejucare, împiedicare. (~ uneltirilor cuiva.) 2. v. anihilare.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A zădărnici ≠ a stimula
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: za zad zada zadar zadarn

Cuvinte se termină cu literele: re ire cire icire nicire