zăitin

ZĂITÍN, zăitinuri, s.n. (Reg.) Untdelemn; ulei. ♢ Expr. A fi zăitin pe apă = a fi nevinovat; a învinge, a birui. – Din scr. zejtin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

zăitín s.n. – Untdelemn. Sb. zejtin (Tiktin). În Banat.
(Dicţionarul etimologic român)

ZĂITÍN s.n. (sil. zăi-), (sorturi) pl. zăitínuri
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române)

zăitín s. n. (sil. zăi-), (sorturi) pl. zăitínuri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
ZĂITÍN s. v. ulei, untdelemn.
(Dicţionar de sinonime)